Volumele de gaz rusesc furnizat Ungariei prin Ucraina, care nu mai dorește să reînnoiască începând de anul viitor acordul de tranzit cu Gazprom, pot fi redirecționate către gazoductul Turk Stream, a declarat ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto. Așa cum a anunțat Profit.ro, marii producători de gaze din România, Romgaz și OMV Petrom, dar mai ales operatorul sistemului de transport, Transgaz, s-ar putea număra printre marii câștigători ai unei eventuale decizii a Ucrainei de a nu mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024.
Prețul spot al gazului a urcat din nou peste 150 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) ca urmare a cererii venite din partea Ungariei, care în prezent importă gaz din România la peste 95% din capacitatea tehnică de transport, și care compensează nivelul scăzut al consumului intern.
Importurile de gaze efectuate de companiile românești sau de traderi s-au dublat marți față de media ultimei săptămâni, rezultat al reluării livrării de gaze rusești în urma încheierii reviziei gazoductului Turk Stream. Exporturile către Ungaria au explodat la rândul lor, la un maxim istoric, de 68,9 GWh/zi, cu numai 4 GWh sau 5% sub capacitatea tehnică de transport prin punctul de interconectare de la Csanadpalota, de 73 GWh/zi.
Rusia a anunțat duminică că Ucraina a încercat fără succes să atace o navă rusească cu șase drone de mare viteză, în timp ce aceasta patrula în perimetrul celor 2 gazoducte importante de gaze naturale din Marea Neagră, Turk Stream și Blue Stream, transmite Reuters.
Marii producători de gaze din România, Romgaz și OMV Petrom, dar mai ales operatorul sistemului de transport, Transgaz, s-ar putea număra printre marii câștigători ai unei eventuale decizii a Ucrainei de a nu mai prelungi acordul de tranzit al gazelor către UE cu Rusia după 2024, informație avansată de fostul CEO al OMV, principal acționar al Petrom, Gerhard Reuss.
România exportă miercuri 4 milioane mc de gaze, 18% din producția internă curentă, în Ungaria și Republica Moldova, în condițiile în care nu importă niciun mc de gaze ca urmare a intrării în revizie a gazoductului Turk Stream pentru o săptămână. România era deja în ultimul timp exportator net, însă chiar și în condițiile în care Turk Stream era în revizie, de obicei fie nu exporta, fie importa gaze. În prezent însă, producția autohtonă nu numai că acoperă consumul intern și înmagazinările, dar poate suplini și o parte din livrările de gaz rusesc sistate către alte state ca urmare a nefuncționării celui mai important gazoduct din regiune.
Livrările de gaze rusești către Europa de Est prin Turk Stream s-au majorat de la 1 decembrie cu 40% sau aproximativ 135 GWh/zi, o parte din cantitățile suplimentare ajungând, în urma tranzacțiilor și swap-urilor efectuate, în Republica Moldova și Ucraina, care importă gaze atât prin România, cât și prin Ungaria.
Prețul spot al gazelor s-a majorat de 2,5 ori în ultimele zile atât pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), cât și pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă, CEGH, după ce cu numai 2 zile în urmă atinsese cel mai redus nivel din ultimele 15 luni. Motivul: exporturile de gaze rusești prin Turk Stream s-au redus de la începutul acestei luni cu o treime, chiar dacă cel prin cealaltă rută funcțională, cea ucraineană, a rămas la aceași nivel, în special cel către România și Ungaria.
Avarii fără precedent au fost înregistrate la cele două gazoducte care alimentează cu gaz rusesc Europa de Nord, Nord Stream 1 și Nord Stream 2, prețul gazului spot tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) urcând, ca un efect, cu 6,9%, un procent de două ori mai redus decât cel înregistrat pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH.
România își va majora, foarte probabil, importurile de gaz rusesc provenit din gazoductul submarin Turk Stream, capacitatea lunară de import rezervată pentru luna iunie prin punctul de interconectare de la Negru-Vodă fiind aproximativ de 3 ori mai ridicată decât cea aferentă lunii mai. Chiar dacă în această perioadă producția internă se situează la un nivel superior celui al consumului autohton, furnizorii vor trebui să depoziteze gaze pentru sezonul de iarnă, potrivit noii legislații.
Serbia a semnat un acord cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru un împrumut de 25 milioane de euro, în vederea construirii unui gazoduct, cu o lungime de 109 km, între Nis și Dimitrovgrad, care va face legătura cu sistemul de transport din Bulgaria, însă nu cu secțiunea care prelungește Turk Stream, ci cu o secțiune prin care ar putea fi importat gaz natural lichefiat (GNL), gaz azer din gazoductele TAP, TANAP, și chiar din perimetrele de producție din Cipru și Israel.